Insula Bora Bora este aşezată la 225 km nord-vest de Tahiti, are 6,5 km lungime şi 4 km lăţime. Insula aparţine colectivităţii de peste mări franceze, Polinezia franceză.

Formată în urma unor erupţii la nivelul fundului oceanic care au forţat lava să treacă de suprafaţa oceanului, cândva se înălţa cam la 1200 m deasupra apei şi la 5400 m sub apă. După stingerea vulcanului, lava nu a mai putut să contribuie la crearea insulei, aşa că Bora Bora a rămas în seama forţelor de eroziune. Vârfurile Otemanu şi Pahia, care se înalţă mai mult de 655 m deasupra nivelului mării, reprezintă tot ce a mai rămas din marginea de nord a craterului. Împânzite haotic cu stânci abrupte şi abisuri verticale, pantele muntoase sunt azi îmbrăcate într-o bogată vegetaţie tropicală.

Navigatorii polinezieni au fost primii care au păşit pe insula Bora Bora înainte de secolul al IX-lea. Înaintaşii lor erau populaţia Lapita, o rasă străveche de navigatori pricepuţi care au ajuns în Fiji pornind din Noua Guinee în jurul anului 1000 î.Hr. Polinezienii au tăiat o mică parte a pădurii tropicale, au cultivat pământul şi au pescuit în apele recifului.