Bucovina

Judeţul Suceava este o zonă al cărei loc a fost fixat şi relevat de cei mai străluciţi corifei ai generaţiei de aur din epoca formării şi consolidării României moderne. Bălcescu o numea "templul de glorie al moldovenilor". Kogălniceanu - "cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulungul, vechea republică română, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite şi mai bogate mănăstiri, cu Putna, purtătoarea oaselor lui Ştefan cel Mare". Poetul Mihai Eminescu o considera "raiul Moldovei", cu necropolele ce adăpostesc "moaştele celor mai mari dintre domnii români", între care, "Dragoş, îmblânzitorul de zâmbrii", şi "Ştefan cel Mare, zidul de apărare al creştinătăţii". Pentru savantul Nicolae Iorga această zonă, concentra, ca nici o altă parte de ţară, "toată bogăţia strălucitoare, de artă, monumentele cele mai frumoase ale vechilor domni şi boieri". Voind parcă să conchidă asupra întregii semnificaţii istorice a acestor locuri, întemeietorul istoriografiei critice, moderne, Dimitrie Onciul, scria: "Nicăieri pe tot cuprinsul românesc nu se află, pe un spaţiu atât de mic, atâta bogăţie de istorie românească, atâtea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Fără exagerare, putem zice că, în ceea ce priveşte arta veche românească, Bucovina ocupă un loc din cele dintâi în toată lumea ortodoxă. Dacă Ardealul, cu resturile sale arheologice din epoca romană, este ţara clasică a trecutului roman în Dacia, Bucovina este ţara clasică a trecutului românesc".